[Erwin]

Mă feresc să mă uit prea mult prin telescoape mai mari decât pot eu căra și avea... Că mai am destule de văzut cu ale mele.

[Mircea Pteancu]

Duminica 20 Iulie, dupa ce Sf. Prooroc Ilie nu s-a dezmintit si ne-a trimis vreo doua averse de ploaie, am facut observatii cu dobsonianul Grond D=250mm F/4.8.
M-am axat pe obiecte din Lista Herschel 400 care, cel putin la mine, avanseaza exasperant de incet.

Aseara am reusit sa gasesc si sa vad NGC 5866 / Messier 102, bine vizibil si usor de vazut chiar si la 50x / Mark III f= 24mm. Dar, desigur, mult mai bine la mariri mai mari. Suporta fara probleme mariri de 150x, obiect cetos , mic, de vreo patru minute diametru, oval, cu axa mare aprox. pe directia N-S.

NGC 5907 l-am observat in doua ture. La prima, galaxia a fost abia, abia vizibila cu vederea periferica, la mariri de peste 100x. Umbra a unei umbre, obiect aproape invizibil, foarte alungita, de vreo doua ori mai lunga decat M102. La a doua tentativa, am reusit cu greu sa o zaresc la 150x, cu vederea directa.
Desenul electronic pe care-l atasez inca prezinta galaxia mai luminoasa decat se vedea in ocular. Dar, desi foarte slab luminoasa, la a doua incercare am vazut-o. Ciudat de frumos obiect.
Ceea ce m-a ajutat la a doua tura a fost faptul ca stiam unde sa o caut, folosind stelele de aprox. magnitudinea 12 de la Sud ( una) si un asterism patrulater ( patru/cinci) la Nord.

NGC 6543 este planetara arhicunoscuta, prima studiata si dovedita de catre William Huggins ca fiind obiect gazos = Cat's Eye Nebula. Am vazut-o si cu telescoapele jucarie.

NGC 5557, o galaxie mica de langa Gamma Boo a fost singurul obiect nou pe care l-am putut bifa in catastiful Herschel 400. Uf dar greu merge ...

In incheiere m-am delectat cu imaginea frumoasa a stelei triple 16-17 Dra, mi-am strans jucariile si m-am dus la nani.

Cer senin, Mircea

[Astroclubul Bucuresti]

Sub un cer instelat, departe de luminile orasului, Astroclubul Bucuresti a organizat, in noaptea de 19 iulie 2025, o incursiune memorabila dedicata membrilor sai. Aceasta iesire, axata preponderent pe observatii vizuale si ocazional pe astrofotografie, a reprezentat o oportunitate excelenta pentru pasionati de a explora adancurile universului.

O Viziune Uimitoare asupra Nebuloaselor:
Unul dintre punctele culminante ale serii a fost, fara indoiala, observatia nebuloaselor, amplificata de tehnologie de ultima generatie. Pe langa o colectie impresionanta de telescoape Dobson (unul de 16 inch, unul de 12 inch, doua de 8 inch si unul de 6 inch), un Redcat51 si diverse binocluri, evenimentul a beneficiat de prezenta unui invitat special echipat cu un PVS14.
Acest dispozitiv, un sistem de night vision cu tuburi de intensificare a luminii, a transformat radical experienta vizuala. Atunci cand a fost utilizat afocal, prin intermediul unui ocular TeleVue Plossl de 55mm si adaptoare speciale, pe telescopul Dobson de 16 inch, si cuplat cu un filtru Ha de 3nm, a dezvaluit o multitudine de nebuloase de emisie cu o claritate si detalii remarcabile.
Filtrele de banda ingusta, precum cel de Hidrogen Alfa (Ha) de 3nm, sunt esentiale in astrofotografie si observatiile vizuale avansate ale nebuloaselor de emisie. Acestea permit trecerea doar a unei benzi foarte inguste de lumina, in cazul de fata, lumina emisa de atomii de hidrogen ionizat (Ha), care este predominanta in nebuloasele de emisie. Prin blocarea aproape completa a poluarii luminoase si a altor lungimi de unda, contrastele sunt amplificate dramatic, facand vizibile structuri altfel invizibile ochiului uman sau prin telescoape fara filtre specializate. Combinatia cu un sistem de night vision a dus aceasta experienta la un nivel superior, permitand vizualizarea unor detalii incredibile, aproape ca si cum ar fi fost privite printr-o fotografie cu expunere lunga.
Printre giuvaierurile cosmice admirate s-au numarat M17 (Nebuloasa Omega), M16 (Nebuloasa Vulturul), M8 (Nebuloasa Laguna), Nebuloasa Semiluna (NGC 6888), Nebuloasa America de Nord (NGC 7000), Nebuloasa Pelicanul, nebuloasele din jurul stelei Sadr, Trompa Elefantului, Nebuloasa Bula, Nebuloasa Pestera, Nebuloasa Voalul (cu detalii exceptionale), Nebuloasa Inima si Nebuloasa Suflet. Fiecare observatie a fost insotita de exclamari de uimire si un sentiment autentic de spectacol celest. Experienta a fost cu adevarat transformatoare, oferind o perspectiva rara si profunda asupra frumusetii ascunse a universului.

Invatare si Explorare Individuala:
Pe langa aceste momente de uimire colectiva, iesirea a avut si un puternic caracter educativ. Membrii clubului au avut ocazia sa imprumute si sa invete sa utilizeze echipamentele Astroclubului Bucuresti. Sub indrumarea experimentata, acestia au deprins arta de a cauta obiecte deep sky pe cont propriu, de a alinia cautatoarele si de a colima telescoapele Dobson.
Cei mai noi membri au exersat cautarea independenta a obiectelor ceresti, folosind aplicatii moderne precum Sky Safari 7 Pro si imbunatatirile aduse cautatoarelor telescoapelor Dobson mai mici. Acestia au reusit sa localizeze si sa admire M27 (Nebuloasa Haltera), M13 (Roiul Stelar Hercule), Galaxia Andromeda (M31), Nebuloasa Laguna (M, Roiul Bufnita (NGC 457) si multe alte minuni ceresti.

Imagini si Amintiri Durabile:
Evenimentul a fost imortalizat printr-un timelapse care va fi publicat ulterior, precum si printr-o fotografie detaliata a Nebuloasei Voalul. Aceasta iesire extrem de productiva a demonstrat, inca o data, capacitatea Astroclubului Bucuresti de a oferi membrilor sai experiente de calitate, facilitand accesul la echipamente de ultima generatie si la cunostinte valoroase. 🔭✨
Mai adaugam ca aici s-a facut un workshop de astrofotografie cu cei noi cu seestar S50 si redcat51 pentru a vedea procesele prin care trec astrofotografii.

Autor text: Mihai Barbu-Astroclubul Bucuresti

[Mircea Pteancu]

Felicitari Astroclubului Bucuresti, decanul tuturor organizatiilor de astronomi amatori din Romania, pentru aceasta superba incursiune in Univers !
Acum ma pregatesc si eu sa merg impreuna cu Armand la observatii. Regret ca-i asa distanta mare intre noi ( in km doar ), mi-ar face mare placere sa particip la asa ceva. Dar e bine si asa, pasiunea pentru Astronomie si pentru observatia astronomica practica ne uneste, oriunde am fi.

Cer senin, spor la observatii, Mircea

[Mircea Pteancu]

Am fost la observatii, impreuna cu Armand. Eu cu dobul ''Grond'' 250mm , el cu dobul sau de 203mm.
Alta viata ! Daca din oras ma consider norocos daca reusesc sa vad unul sau doua obiecte H400, de la Punctul de observatii Siria am observat 12 obiecte noi.
11 obiecte sunt din Sagittarius si cu acestea am vazut toate cele 18 obiecte H400 din aceasta constelatie.
Al doispelea obiect a fost galaxia NGC 3877 de langa Xi UMa.
Am ajuns cu contorul H400 la totalul de 255.
Bonus au fost: M28, M22,M8,M24,M25 si M23. Toate de mai sus, observate prin Grond 250mm la 38x / Q70 f=32mm si MarkIII pentru 50x - 150x.
Prin dosbsonianul lui Armand am vazut patru obiecte absolut exotice, invizibile de acasa, din Corona Australis. Mai ales un roi sferic urias, a fost impresionant. Probabil a fost NGC 6541, Armand va confirma.

De cateva ori a trebuit sa ma opresc din ''telescopeala'', fiind de-a dreptul bruscat de frumusetea si bogatia neasemuita a Caii Laptelui.

Mircea

[Armand Popa]

Roiul sferic mare despre care vorbiți este NGC 6723, aflat deja în constelația Săgetătorul, iar celelalte obiecte menționate sunt imediat lângă acest roi: nebuloasele NGC 6726 și NGC 6729, din Corona Australis, cea din urmă fiind Caldwell 68. Am sǎ revin cu raportul de obs

[Astroclubul Bucuresti]

[Mircea Pteancu]

Duminica 24 August a.c. mi-am imbogatit colectia de obiecte Herschel 400 cu doua noi achizitii: NGC 136 din Cassiopeia si NGC 7296 din Lacerta.
Am folosit dobsonianul Grond D= 250mm F/ 4,8 cu ocularele ''standard'' pentru DSO. Anume Q70-32mm la 38x/ ocular de cautare si Mark III (8-24) mm pentru 50x -150x pentru observare.

- Nu va recomand sa observati primul obiect, roiul NGC 136 deoarece este (poate) cel mai dezamagitor si nespectaculos obiect ''pe care am pus telescopul'' vreodata. O minuscula pata decolorata din fondul cerului, cam de un minut de arc, nici macar obiect cetos nu l-as putea denumi. Aflat langa o stea dubla rosie sau oranj, abia, abia se vede cum am descris mai sus, la 150x. Se afla, daca totusi ar fi careva nesabuit si ar vrea, la randul sau sa caute NGC 136, intre giganta rosie BD+ 60 63, la Sud (dubla) si un asterism ''poligon cu fata centrata'' , la Nord.... Curajosule, io te-am avertizat, gudlac !
( NGC 136 imi intareste convingerea ca Lista Herschel 400 a fost intocmita de niste maniaci astronomici sado-masochisti. Mi-i si imaginez, in chiloti si chipiu de piele, decorate cu filtre astronomice, in loc de tinte si pocnind din biciul care, in loc de noduri, are oculare Super ! )

- Daca tot am fost in zona, am observat si roiul NGC 103, apropiat de NGC 136. Dar mult mai luminos, mai observabil, cu stele si stelute rezolvate.

- Iar NGC 129, le intrece de departe pe ambele si ma face sa ma intreb de ce nu l-am inclus in meniul meu observational '' de plezneala'', atunci cand nu am chef de munca si doar vagabondez pe cer, vizitand frumusetile locale.

- Al doilea obiect Herschel de aseara a fost roiul deschis NGC 7296 din Lacerta, un roi in forma de evantai, cu siruri de stele parca izvorand spre Est din alta stea colorata, galbena BD+51 3383 de aprox. 9mv. Am numarat 14 stele bine vizibile cu vederea directa dar se vedeau si multe altele, slab luminoase.

- Daca tot eram cu telescopul in Lacerta, am revazut roiul deschis NGC 7243, bogat, cu zeci de stelute si avand in inima sa tripla STF 2890, bine rezolvata.

- Steaua dubla FRK 11 apare in CDSA cu denumirea de Franks, are separatie mare de 67'', inegala. Este si steaua variabila V 350 Lac. Eu am mai vazut un companion, pare a fi tripla.

- NGC 7209 din Lacerta a fost cel mai frumos obiect vazut aseara, un roi discret dar bogat in stele.

Contorul meu Herschel 400 arata acum 265 obiecte observate deci am trecut de 66%.

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Aseara, Luni 22 Septembrie a.c. am iesit la observatii cu o echipa ''Galaxis'', la Punctul Siria. Eu am participat cu dobsonianul ''Grond'' D=250mm F/4,8.
Cam jumatate din timpul disponibil l-am petrecut reobservand obiecte celebre, pentru formarea si perfectionarea abilitatilor observationale ale membrilor participanti : M33, M101, M13, M31,M32, M110, NGC 457, Saturn, Izar.

In a doua jumatate a sesiunii, am obsevat obiecte din Lista Herschel 400.
Astfel am observat sapte obiecte ''noi'' :

- in Andromeda: NGC 891
- in Cassiopeia: NGC 1027
- in Perseus: NGC 1023, NGC 1245, NGC 1342, NGC 1444, NGC 1513.

Volens- nolens, cautand dupa obiectele noi, am reobservat M 34, NGC 1545, NGC 1528 si Mellote 20.

La gasirea galaxiei lenticulare NGC 1023 am folosit steaua 12 Per care arata ca o tripla al carei companion este o dubla stransa, un fel de Mu Bootis. Dar StelleDoppie imi spune ca singura dubla de acolo este MCA 8 cu o separatie de 0,031''. Noa, ce sa vezi !? E drept ca am colimat eu pe ''Grond'' inainte de a pleca la observatii dar ... chiar asa de bine sa-mi fi reusit !!!???

Deci contorul meu H400, dupa turneul de aseara, s-a intepenit la totalul de 273.

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

O nota interesanta. Rod Molisse, un moshier ca mine dar mai tomnatic cu un an, a inceput un proiect observational Messier. Vrea sa revada cu Seestar S50 si cu dobsonianul sau Zelda D= 10 inch, Catalogul Messier. Intentia este de a compara viziunea sa de acum 60 de ani asupra obiectelor M cu cea actuala.
In prima runda, printre obiectele observate se numara si M57. Fara ezitare, Molisse il indica drept descoperitor al acestei nebuloase planetare pe Antoine Darquier, nu pe Messier.
De altfel, Messier insusi, in catalogul sau, il citeaza pe Darquier ca descoperitor.
Flammarion, in prima revizuire din istorie a Catalogului Messier, il arata pe Darquier ca descoperitor.
Atunci de ce si ce argumente au toti cei care-l considera pe Messier ca descoperitor al acestei nebuloase planetare atat de cunoscute !?
Mollise spune : '' ... M27 este o nebuloasa planetara faimoasa, M57 este faimoasa nebuloasa planetara ...''.

Nu ca ar conta cine stie cat dar si eu l-am citat pe Darquier ca descoperitor, dupa ce am rasfoit publicatiile sale.
Voi aveti vreo parere pe aceasta tema ?

Atasez fragmentul relevant din revizia lui Flammarion si cel din Catalogul Messier original.

Mircea

[nobody]

O posibila explicatie: https://www.thefreelibrary.com/Who+discove...0493990029

Din ce inteleg, o interpretare ar putea fi ca totusi Messier sa o fi observat-o primul in 31 ianuarie, iar Darquier a confirmat-o undeva dupa 9 februarie. Nota lui Messier din catalog a fost scrisa ulterior, poate intr-un exces de fuga de responsabilitate, dand vina pe Darquier. Oricum, e clar ca sunt complici.

[Mircea Pteancu]

De acord ca au fost complici ...

O alta ciudatenie. Fiecare carte despre Messier pe care am citit-o, nu a uitat sa mentioneze povestea in care cineva ii prezenta condoleante pentru pierderea sotiei in timp ce Messier se vaicarea ca un concurent i-a furat a paisprezecea ( parca ) cometa. Abia apoi si-a dat cica seama ca-i vorba de fosta sotie.
Mie si povestea asta mi se pare cusuta cu ata alba. Am citit, si nu doar doua - trei fraze, din comunicarile lui Messier. Mi-a facut impresia unei persoane complet lipsite de spirit polemic.
Nici nu a fost nevoie. Volumul sau de observatii astronomice a fost strivitor de mare pentru ca vreun astronom de Duminica sa cuteze ceva. Insasi Lalande sau Lacaille il stimau si ii admirau puterea de munca. Asta e ceva. Daca imi amintesc bine, a fost unul dintre ei cel care avea o scandurica anume pusa la scaunul de observatii. Facea observatii de pozitii stelare in fiecare noapte senina. Cand ''i se rupea filmul'' de oboseala, capul se prabusea pe scandurica pe care atipea. Apoi se trezea si, parafrazandu-l pe Minulescu :

''O clipa relache
Si-apoi, la fel,
Cu-aceeasi balerina langa el,
Alt acrobat ...
Alt salt mortal !...''

Poate gasesc pasajul picant pe undeva. Mircea

[Mircea Pteancu]

Rod Mollise, zis ''Untiu Rod'' pentru tinereii de 40 sau 50 de ani (si ''cuzz Rod'' pentru moshierii ca mine) a publicat episodul 2 din ''Messier Project''. Deoarece a fost bolnav si nu se simtea in mare forma, Rod a folosit, pentru acest episod, in loc de dobsonianul sau ''Zelda'' 10'' F/5, un newtonian de 6'' F/5. Plus Seestar S50mm care-i obligatoriu in acest proiect ... mollisean.

https://uncle-rods.blogspot.com/2025/10/is...1-m32.html

Doua note mi s-au parut foarte interesante:

1) Dupa Rod, descoperitorul galaxiei M33 a fost Giovanni Battista Hodierna, in prima jumatate a secolului XVII. Hodierna a observat cu o luneta galileana 20x, deci cu apertura de vreo 25mm, fabricata de Francesco Fontana. La stele, Hodierna penetra pana la magnitudinea 8mv cu aceasta luneta. Aceasta afirmatie apartine unor cercetatori contemporani si care nu cred ca au experienta in observarea cerului. Eu banuiesc ca Hodierna a penetrat pana la cel putin 9mv. Probabil insa ca a avut mai multe lunete.

Hodierna este adevaratul pionier al Astronomiei Deep Sky, domeniu in care i-a dat clasa de departe lui Galileo Galilei. Dar pe cine sa intereseze Deep Sky in secolul XVII ? Dumnealor, daca vedeau inelul lui Saturn si doua benzi pe Jupiter credeau ca au vazut marginea Universului si au realizat culmea Astronomiei observationale. Desi publicate in volumul ''De admirandis coeli characteribus'', descoperirile lui Hodierna au trecut nebagate in seama. Ba, mai mult, deoarece proveneau de la un preot de tara, sarac si cu educatie putina, a fost chiar ''luat la misto''. Unul dintre mistocari a fost copilul de bani gata Huygens.

In cartea lui Hodierna, M33 este mentionata numai in text, nu pe desene dar de trei ori. Am cartea in format PDF, am verificat, am gasit-o de doua ori ...vezi in atasamente Que iuxta Triangulum si Iuxta Triangulum. Zic savantii ca ar fi mentionata si la pag. 6 dar, cu riscul de a fi acuzat de teoria conspiratiei pentru contrazicerea a trei savanti mari si lati, de la observatorul astronomic, de la institutul de Mate si cel de Geodezie din Palermo ... la pag. 6 nu apare nici o mentiune a lui M33.

Mai spune Rod ca M33 este un obiect vizibil cu ochiul liber, la limita, din locuri excelente de observatie .

De la Punctul Siria, am vazut M33, bine vizibila in cautatorul RACI 8x50mm. Deocamdata, cel mai mic instrument cu care am vazut M33 este binoclul roof SAGA 10x42mm. Dar, de acasa, am observat de multe ori M33 cu binocluri de 10x50mm.

Rod vorbeste si despre nebuloasa HII - NGC 604 si dificultatile in observarea ei.
Foarte recent, pe 18 Octombrie, am reusit sa vad NGC 604, de acasa, cu dobsonianul ''Ratusca cea urata''. In seara respectiva, am folosit un ocular asferic f= 23mm/ 38x pentru camp larg de 98' si 216x/ TMB Planetary 4mm pentru detalii. NGC 604 se vedea ca o steluta pufoasa si mai grasuta ( ''fat and beautiful'' ), langa steaua TYC 2293-642-1 de 11mv, parte din asterismul in ''Y'' - este mijlocul piciorului frant al lui Y.

Atasez fotografia lui M33, obtinuta pe 20 Septembrie, cu o expunere de 34 de minute cu ZWO Seestar S50mm de catre colegul nostru de astroclub si forum, Alex Don din Curtici, Arad. NGC 604 se vede foarte bine, ca varful din dreapta al unui asterism de trei duble, la marginea din stanga, mijloc.

2) Rod atribuie descoperirea lui M110 lui Caroline Herschel. In atmosfera sociala toxica actuala de feminism desantat, am insa rezerve fata de aceasta atribuire.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Marti 4 Noiembrie a.c., dupa observarea a sapte variabile si dupa receptia semnalului radio al lui ISS, am efectuat si observarea sumara a cateorva obiecte Deep Sky.

Frigul, mai putin dar Luna, (aproape) Plina, a fost chiar descurajanta. In aer plutea si pacla, suficient de densa ca Roiul Dublu din Perseu sa nu se vada, pe cerul lucios ca sticla, in cautatorul RACI 8x50mm.
Am gasit totusi cu usurinta Roiul Dublu, ajutandu-ma de directia data de stelele Gamma Cas si Delta Cas.
Peisajul stelar al celor doua roiuri, vazute in acelasi camp la 107x/ ocular zoom Svbony # 135 la f= 7mm, a fost foarte frumos, in ciuda conditiilor ostile. De fapt, lucrurile stau dea-n-doaselea: cu cat sunt conditiile mai ostile, cu atat o imagine buna, reusita este mai frumoasa. Este cam ca o floare superba intr-un pustiu radioactiv. Pentru ca asta au devenit localitatile noastre, niste pustiuri radioactive. Exagerez ? Dar ce este oare avalansa de fotoni de la iluminatul public si particular si torentii de unde radio ale televiziunilor si telefoanelor ? Eu spun ca sunt radiatii. Si trebuie sa fi produs mare bucurie parintilor cand te-ai nascut, incat acestia te-au aruncat in aer de trei ori (dar te-au prins numai de doua ori), sa nu-ti dai seama ca acestea nu vor fi fara consecinte ... Ma rog, Baba Luna nu apartine acestui tablou apocaliptic.

Mi-a facut placere sa revad roiul Stock 2/ Muscleman ( sau Schwarzy cum ii spun eu ) care s-a vazut complet in campul de doua grade al ocularului Xcel 25mm la 30x.

Apoi am studiat oleaca M45 in care mi-am notat observarea a 12 stele pe data de 1 Noiembrie a.c., cu binoclul Omegon 2x54mm. Imi place sa verific observatiile - mai ales cele la limita - cu instrumente mai puternice, pentru validare. Din pacate, concluzia de aseara este ca am gresit la numarare si ca, cel mai probabil, am vazut 11 stele. Cea mai vestica stea observata si cea mai slaba, trebuie sa fi fost 18 Tau de 5,65mv, aflata la Vest de Taygeta si Asterope. Iar steaua cea mai estica, cred ca a fost HR 1172, aflata la capatul lantului de stele care porneste din Alcyone spre Est. Lant invizibil binoclului Omegon.

Atasez schita observatiei cu Omegon 2x54mm, din 29 Septembrie si din care lipseste doar 18 Tau. HR 1172 este steaua cea mai de jos. Sus, se vad Taygeta cu Asterope la stanga. Schita am facut-o la marginea caietului, nu mai am loc sa actualizez schita pentru 1 Noiembrie prin adaugarea lui 18 Tau.

Am indreptat newtonianul de 148mm si spre Orion unde am rezolvat fara probleme Trapezul, la 30x. Dar M42 a fost palida de tot.
Am rezolvat fara mirare Delta Ori, am parcurs asterismul ''Colierul de perle'' din Cr 70 si am rezolvat Lambda Ori AB.
O surpriza placuta totusi am avut, Sigma Ori si-a etalat la 107x cei trei companioni, lucru pentru care prea iubita mea ''Ratusca cea urata'' are nevoie de conditii mult mai bune ca cele de aseara.

Suntem in plin Noiembrie, uitati povestile despre existenta a ceva numita ''vara'', e voie si nevoie sa atacam conservele de iarna. Orion e una dintre ele, foarte copioasa !

Mircea