[ASTROMIX]

Atlasul sinoptic de stele variabile îți deschide lumea fascinantă a stelelor care își schimbă strălucirea. Ce înseamnă asta? Unele stele devin mai luminoase sau mai slabe în timp, ca și cum ar pulsa. Observarea lor este una dintre cele mai frumoase și accesibile activități pentru pasionații cerului.

📘 Cartea lui Mircea Pteancu este un ghid vizual care te ajută să găsești aceste stele pe cer, pas cu pas.
– Fiecare lună are propriile constelații „în prim plan”, iar atlasul îți arată exact ce poți vedea în perioada respectivă.
– Hărțile sunt făcute special pentru amatori: clar, ordonat și însoțite de explicații simple.
– Afli când o stea e mai ușor de observat, unde se află pe cer și cum îi urmărești schimbările de luminozitate.

🔭 De ce este special acest atlas?
Pentru că îți arată doar ceea ce este vizibil în perioada în care te uiți pe cer. Nu te pierzi în informații inutile — ai mereu la îndemână „lista” stelelor care pot fi observate în seara respectivă.

Cartea adună într-un singur loc hărți oficiale din cele mai importante organizații de astronomie din lume: AAVSO, BAA, SPA. Totul simplificat pentru publicul larg, într-un mod atent organizat și ușor de folosit.

Cartea este pusă la dispoziția publicului în mod GRATUIT, prin amabilitatea autorului.

https://www.astromix.ro/product/atlas-sinoptic-de-stele-variabile

[jimao22]

Super, multumim Mircea. Multumim ASTROMIX.

[Mircea Pteancu]

Cu mare drag jimao22, multumesc pentru apreciere !

Chiar inainte de a-l publica, am facut o reverificare a parametrilor variabilelor in VSX. La cele din luna Martie a trebuit sa actualizez valori la aproape toate variabilele si mi-a scapat o eroare. Tabelul variabilelor pentru Martie de la pag. 48 l-am lasat cumva fara capul de tabel.
Am sa corectez cu ajutorul lui Astromix foarte curand, imi cer scuze pentru eroare.

Daca sesizati voi alte scapari, va rog sa mi le semnalati, sa le corectam.

As avea o vorba de incurajare catre confratii astronomi amatori. Ma stiti deja de atatia ani. Stiti cat sunt de ahtiat dupa DSO si duble. Aveti incredere cand spun ca observarea variabilelor este la fel de interesanta.
In plus, majoritatea variabilelor din atlas sunt din programul binocular al AAVSO, deci rezultatele comunicate au valoare stiintifica. Facand asemenea observatii aducem deci o contributie mica dar reala la stiinta. Iata un gand care incalzeste inima. Te si distrezi cu hobby-ul preferat dar si aduci o contributie utila. Avem cel mai frumos hobby din lume !

Cer senin, Mircea

[MariusP]

[Mircea Pteancu]

Multumesc Marius pentru confirmare !

Zilele acestea mi-am dat seama de ceva. Mi-am imaginat analogia de mai jos.

Raspunsul standard la indemnul de a face observatii de stele variabile este '' dar eu nu stiu sa apreciez magnitudinile''.
Mai am opt observatii de facut si ajung la prima mie de observatii inregistrate la AAVSO. Totusi declar pe persoana fizica si in depline facultati astronomice ca nici eu, nici acum, nu stiu sa spun despre o stea ca-i de 7,2mv sau 8,3mv doar asa, privind la ea.
Ei bine, nici nu trebuie. Analogia care explica cel mai bine situatia este aceasta: cand observam stele variabile, este ca si cum am stabili aria unor cercuri.
Daca va arat doua cercuri de diametre diferite si va intreb ce suprafata au, nu veti sti sa raspundeti. Nici nu trebuie. La o variabila sa spui ce magnitudine are este ca si intrebarea despre cerc, ce arie are.
Dar privind la cele doua cercuri, stim imediat sa spunem daca cercul A este putin mai mic, mai mic sau mult mai mic decat cercul B.
Bine dar, pana la urma, lui AAVSO trebuie sa-i spun ce magnitudine a avut variabila in momentul observatiei. Adica, in analogia cu cercurile, sa dau aria.
Nicio problema, pentru aceasta comparam variabila cu doua stele de comparatie,una mai mica si una mai mare in luminozitate. Iar pentru acestea, AAVSO si toate celelalte organizatii de variabilisti, au pregatit si au masurat cat de precis au putut, stelele de comparatie.
Si astfel, doar facand comparatii relative, calitative (putin mai mic, mai mic, mult mai mic) stabilim luminozitatea variabilei. In analogie, aria.

Exemplu I :

A = 5 cm patrati/ zisa stea de comparatie, o citesc pe harta

V = necunoscuta

B= 1 cm patrat/ cealalta stea de comparatie, o citesc pe harta.


Aria lui V este vizibil mai mica decat A.
V este vizibil mai mare decat B.

A-B= 4 , citim de pe harta, stelele de comparatie

zicem A-V = 2 ''vizibil mai mic''

zicem V-B= 2 ''vizibil mai mare''

Rezultat I : V = 5- 2= 3 cm patrati sau V= 1+2= 3 cm patrati.

Exemplu 2:

A= 5

V= ?

B=1

V doar un pic mai mic decat A

numim aceasta A-V = 1 , ''putin mai mic''

numim aceasta V-B= 3, '' mult mai mare decat B''

V = A-1= 5-1= 4 sau V = 1+3= 4

Rezultat II : V= 4cm patrati.

Poate ar trebui sa fac si parte grafica si ar fi si mai sugestiv.

Ce as fi vrut sa transmit prin aceasta analogie: nu trebuie sa ne pricepem la magnitudini pentru a face observatii bune la variabile. AAVSO a facut munca de chinez batran, masuratori, calcule. Prin niste comparatii simple ( egal, putin mai mic, mai mic, mult mai mic) si aritmetica de clasa II-a, noi fructificam acele masuratori.

Sa nu va faceti insa griji ca este plictisitor. Natura, stelele, au grija de capitolul aventura.
RR Lyrae, de exemplu, este o stea foarte rapida, in 13 ore face ciclul complet. Deci in 6,5 ore creste iar in 6,5 ore scade. Trebuie sa gasesti variabila, stelele de comparatie potrivite momentului si sa faci estimarea rapid. Daca nu termini cu o estimare in doua-trei minute ... hm, estimarea ta este deja expirata. Dupa cinci minute, deja se vede ca luminozitatea s-a schimbat. De aceea la RR Lyrae trebuie facute estimari la fiecare 15 minute.

O stea imi vorbeste, ascult glasul Universului ! Nu-mi mai trebuie decat un loc unde sa dorm un pic, o bere si apoi, sa reiau de unde am intrerupt... Veniti si voi, un ocean practic nesfarsit, de peste un milion de variabile, ne asteapta.
Iar numele voastre nu vor pieri degeaba dupa ce ati tot oftat o viata ''uau'' si ''wow'' pe la DSO-uri.
Daca Gigi Barosanu isi inregistreaza cele doua obsevatii de mai sus, atunci numele lui ramane in istoria observarii acelei stele. Da, e adevarat, va fi numai unul dintre cei 4364 de observatori ai stelei V iar observatiile lui vor fi doar doua dintre cele 94.000 inregistrate. Dar un atom din stiinta anului 2300 despre variabile va avea semnat pe el, nominal - nu anonim si ''pentru totdeauna'': Gigi Barosanu !

Mircea