[Mircea Pteancu]

Tudor, ce mare dreptate ai !

Descoperirile astronomice cu luneta ale lui Galilei se datoreaza dorintei sale de a se impune in lumea stiintei. Pana ce nu a auzit de luneta lui Lipperhey, i se flutura de Astronomie. Era ocupat sa scrie lucrari despre geografia Infernului. Si facea horoscoape pentru protectorul sau Cosimo de Medici.
(Daca cineva are chef de polemici, sa pofteasca, am exemple din fiecare.)

Cat despre Lipperhey, el a avut din start in vedere uzul militar pentru luneta sa. Care luneta NU a fost acceptata. Comisia numita de Printul Mauritius i-a cerut sa construiasca binocluri. Si a construit trei perechi. Deci uzul terestru a fost in vedere de la bun inceput.
Mauritius a testat binoclul in prezenta trimisului spaniol la convorbirile de pace de la Haga. In gluma, dar numai pe jumatate, Mauritius i-a spus spaniolului sa aibe grija ca de acum poate urmari toate pregatirile sale pentru lupta. Banuiesc ca spaniolii au priceput cealalta jumatate, care nu a fost gluma.
Aceasta s-a intamplat pe 15 Decembrie 1608, in timpul unor negocieri de pace. Deci in pauza unui razboi. Si nu a fost vorba de luneta ci de binoclu.

Cu banii primiti pentru cele trei binocluri, Lipperhey si-a permis sa cumpere o casa lipita de catedrala.
(Daca nu stiati, va informez ca in orice sat, casele de langa biserica erau cele mai scumpe. Ce sa mai vorbim de un oras olandez.)
Casa a fost numita ''In de dry varegesichten'' care inseamna ''In cele trei vazatoare departe'' (Huib Zuydervaart, 2007).

Aplicatia militara a fost bine platita. Della Porta, vezi cartea sa ''Magia Naturalis'', 1558, cel care a confectionat de fapt prima luneta ''galileana'' ca exemplu de experiment stiintific ( s-au gasit in arhive marturii scrise ale contemporanilo sai ) a primit ... un spitz.

Mai multe despre povestea primelor binocluri, in articolul meu ''Istoria binoclului - Fragmentarium'' publicat in revista Asociatiei Astronomice Sirius ''Pasi spre infinit'':

https://www.academia.edu/44150388/Istoria_...gmentarium

Mircea

[nobody]