[dmtr69]

„NGC 2775, cunoscuta si sub numele de Caldwell 48, este o galaxie spirala din constelatia Racul. Aceasta se afla la o distanta de 67 de milioane de ani-lumina de Calea Lactee. A fost descoperita de astronomul germano-britanic William Herschel, la 19 decembrie 1783.
Acest obiect are clasificarea morfologica SA(r)ab, ceea ce indica o galaxie spirala fara bara (SA), cu o structura inelara proeminenta (r) si brate spirale fragmentate (floculente), strans infasurate (ab). Galaxia este inclinata la un unghi de 44 grade fata de linia de vizare de pe Pamant. Nucleul galactic nu este activ, iar protuberanta centrala (bulge-ul) – care se extinde pana la o raza unghiulara de 0,4′ – este relativ lipsita de gaz. O explicatie pentru acest aspect ar putea fi o rata ridicata a exploziilor de supernove. Desi in inelul exterior, bogat in praf, are loc formarea de stele, NGC 2775 nu prezinta in prezent o activitate intensa de formare stelara (starburst), iar nucleul galactic este practic lipsit de orice proces de formare a stelelor.” (Wikipedia)
Cadre de la Telescope Live.
Astrobin: https://app.astrobin.com/u/MariusD69?i=d9hu6k#gallery

[dmtr69]

„NGC 4631 (cunoscuta si sub numele de Galaxia Balena sau Caldwell 32) este o galaxie spirala barata din constelatia Canes Venatici, situata la aproximativ 30 de milioane de ani-lumina de Pamant. A fost descoperita pe 20 martie 1787 de astronomul germano-britanic William Herschel. Forma sa usor distorsionata, asemanatoare unei pene, ii confera aspectul unui hering sau al unei balene, de unde provine si porecla sa. Deoarece aceasta galaxie din vecinatate este vazuta „din profil” (pe muchie) de pe Pamant, astronomii profesionisti o studiaza pentru a intelege mai bine gazul si stelele situate in afara planului galaxiei.
NGC 4631 contine o zona centrala de formare intensa a stelelor (cunoscuta sub denumirea de *starburst*). Aceasta activitate intensa de formare stelara este evidentiata de emisiile provenite de la hidrogenul ionizat si de la praful interstelar, incalzit de stelele aparute in aceasta regiune.
In apropierea galaxiei NGC 4631 se afla o galaxie pitica eliptica, NGC 4627, care ii este companion. Impreuna, NGC 4627 si NGC 4631 au fost incluse in *Atlasul Galaxiilor Peculiari* (sub denumirea Arp 281) ca exemplu de „galaxie dubla” sau pereche de galaxii.” (Wikipedia)
Cadre de la Telescope Live.
Astrobin: https://app.astrobin.com/u/MariusD69?i=mia2z8#gallery

[dmtr69]

„Messier 109 (cunoscuta si sub numele de NGC 3992 sau Galaxia Aspirator) este o galaxie spirala barata care prezinta o structura inelara interna slaba in jurul barei centrale; ea se afla la o distanta de aproximativ 67,2 ± 23 de milioane de ani-lumina, in constelatia nordica Ursa Mare (aceasta galaxie este cel mai indepartat obiect din Catalogul Messier).

Messier 109 a fost descoperita de Pierre Mechain in 1781. Doi ani mai tarziu, Charles Messier a inclus obiectul in catalogul sau, ca o completare la lucrarea sa publicata.

M109 are trei galaxii satelit (UGC 6923, UGC 6940 si UGC 6969), si posibil chiar mai multe.

M109 este cea mai stralucitoare galaxie din Grupul M109, un grup mare de galaxii din constelatia Ursa Mare, care ar putea cuprinde peste 50 de membri.” (Wikipedia)
Cadre de la Telescope Live.
Astrobin: https://app.astrobin.com/u/MariusD69?i=31a22a#gallery

[dmtr69]

Galaxia „Ochiul Negru” (numita si Galaxia „Frumoasa din Padurea Adormita” sau Galaxia „Ochiul Rau”, desemnata Messier 64, M64 sau NGC 4826) este o galaxie spirala relativ izolata, situata la o distanta de 17 milioane de ani-lumina, in constelatia Coma Berenices (Parul Berenicei), aflata in emisfera cereasca nordica. A fost descoperita de Edward Pigott in martie 1779, apoi, in mod independent, de Johann Elert Bode in luna urmatoare, precum si de Charles Messier in anul urmator. O banda intunecata de praf absorbant, aflata partial in fata nucleului sau luminos, a dus la denumirile sale populare: galaxia „Ochiul Negru”, „Ochiul Rau” sau „Frumoasa din Padurea Adormita”. M64 este bine cunoscuta in randul astronomilor amatori datorita aspectului pe care il prezinta in telescoapele mici si a faptului ca este vizibila de la latitudinile locuite de pe Pamant.
Aceasta galaxie este inclinata la 60 grade fata de linia de vizare si are un unghi de pozitie de 112 grade. La distanta la care se afla, scara sa liniara este de 65 de ani-lumina (20 pc) pe secunda de arc. Clasificarea morfologica, conform sistemului De Vaucouleurs, este (R)SA(rs)ab, unde „(R)” indica o structura exterioara de tip inel, „SA” denota o spirala fara bara, „(rs)” semnifica o structura intermediara intre inel si spirala in zona interioara, iar „ab” indica faptul ca bratele spirale sunt destul de strans infasurate. Ann si colab. (2015) au clasificat-o drept SABa, sugerand o galaxie spirala cu o bara slaba si brate strans infasurate.
M64 este o galaxie Seyfert de tip 2, cu un nucleu de tip HII/LINER. Regiunea centrala constituie o sursa slaba de emisie radio. In zona nucleului a fost detectata o sursa de radiatii X „moi” (de energie joasa), care provine, cel mai probabil, din regiunea circum-nucleara, mai degraba decat direct dintr-un nucleu galactic activ. Exista un disc interior de gaz molecular, care se termina brusc la o raza de 2.300 de ani-lumina (700 pc). In prezent, miscarile non-rotationale ale acestui disc nu alimenteaza semnificativ nucleul, insa discul genereaza o rata intensa de formare a stelelor, cuprinzand, de asemenea, aproximativ 100 de miliarde... ...stele in interiorul galaxiei. Exista, de asemenea, dovezi ale unui aflux masiv recent de materie. Se estimeaza ca gaura neagra supermasiva centrala are o masa de aproximativ 8,4 milioane M☉." (Wikipedia)
Cadre de la Telescope Live.
Astrobin: https://app.astrobin.com/u/MariusD69?i=e1agx3#gallery

[dmtr69]

„Abell 33 (numita si A33 sau Nebuloasa Inel de Diamant; PNG 238.0+34.8, PK 238+34.1, ARO 65) este o nebuloasa planetara sferica, slab luminoasa, situata la o distanta de 2700 de ani-lumina, in constelatia Hidra. Ea se afla chiar in spatele stelei HD 83535, care nu are nicio legatura cu nebuloasa. Steaua HD 83535 este, de asemenea, responsabila pentru efectul de „inel de diamant” vizibil in fotografie.
Coloritul nebuloasei provine de la emisiile de O III (oxigen dublu ionizat). Deoarece este slab luminoasa, nebuloasa este dificil de observat cu ajutorul unui telescop. Forma sferica a obiectului Abell 33 se datoreaza, in principal, faptului ca steaua sa centrala are o viteza de rotatie foarte mica. Nebuloasa prezinta o morfologie similara cu cea a unei alte nebuloase cu forma sferica, Nebuloasa Bufnitei (M 97), insa este mult mai putin stralucitoare decat aceasta.
**Exista, de asemenea, un roi de galaxii cunoscut sub numele de Abell 33, deoarece exista doua cataloage astronomice „Abell”: unul dedicat nebuloaselor planetare si unul dedicat roiurilor de galaxii.” (Wikipedia)
Cadre de la Telescope Live.
Astrobin: https://app.astrobin.com/u/MariusD69?i=fu4rio#gallery