| Index |
Index forum |
Autentificare |
Inregistrare
|
Cine este online |
Galerie imagini
|
Calendar evenim. |
Cautare detaliata |
Ghid forum |
Colaboratori
Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.
| Statistici forum |
| |
Numar total de mesaje in forum: 239668 |
| |
Numar de utilizatori inregistrati: 2917 |
| |
Cel mai nou utilizator inregistrat: StefanGr |
| |
|
| |
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 1438 la data de Sam Oct 25, 2025 |
| |
|
| |
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat
|
| |
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute |
|
| Legenda |
 |
Mesaje noi |
 |
Nu sunt mesaje noi |
 |
Forumul este inchis |
|
|
| Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
|
| Autor |
Mesaj |
Mircea Pteancu Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008 Mesaje: 9952
Motto: ''OBSERVO ERGO SUM'' Localitate: Arad
|
Trimis: 21 Dec 2025 15:03 Download mesaj |
| Titlul subiectului: |
|
|
|
Tudor
Multumesc pentru mesaj si completare. Deci tu ai reusit sa vezi M1 cu binoclu 10x25mm. Aceasta corespunde bine cu ''besicla'' lui Kern care, la focala de un metru, nu poate avea alta apertura decat de 25mm iar la cea de doi metri, apertura de 35mm.
Scenariul la care ma gandesc este cel frecvent in Franta. Ei au fost primii care au implementat sistemul metric de aceea ma gandesc la lentila de ochelari de +1D adica focala de un metru. Sau cea de +0,5D adica cea cu focala de doi metri = 2000mm.
Asta deoarece productia de ochelari era una de masa deci este standardizata. Acolo sunt sigur ca s-a introdus sistemul metric.
Astronomia este un domeniu al ciudatilor, nu prea intereseaza pe nimeni, astia ''si-au mai facut de cap'' multa vreme. De aceea cititi in articolele ''Revues des cosntellationes'' despre lunete de 55mm. Adica doi tzoli francezi. Sunt sigur ca prin sertarele astronomilor amatori erau ( si mai sunt si acum) o multime de lentile cu focale (ciudate pentru noi) de 27mm ( un tzol FR), de 54mm ( doi tzoli FR), de 81mm ( trei tzoli FR) sau de 108mm ( patru tzoli FR).
Presupun deci ca musiu Kern avea o lentila/ ocular de patru tzoli francezi, adica 108mm. Cu care, pe ''besicla'' obtinea 18x.
Mircea
_________________ http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
Dotare: reflectoare, lunete, cateva binocluri si un catadioptric. |
|
| Sus |
|
 |
Mircea Pteancu Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008 Mesaje: 9952
Motto: ''OBSERVO ERGO SUM'' Localitate: Arad
|
Trimis: 22 Dec 2025 10:38 Download mesaj |
| Titlul subiectului: |
|
|
|
Recent, Ovidiu a prelucrat lentile de 52mm dupa o metoda noua dar acestea au rezultat cu defect central. Cu privire la corectarea acestor lentile si despre noile sale observatii cu lunete simplet, el a scris:
'' Nu pot sa cred rezultatul obtinut: am reusit sa elimin complet defectul central al lentilelor cu diametrul de 52 mm si focala de 4 m.
Corectia a fost realizata prin utilizarea unor curse lungi pe intreaga suprafata a polizorului, pana la uzarea completa a hartiei, combinand miscari pe coarda si miscari centru-centru.
In final, am obtinut linii Ronchi perfect drepte in testul de autocolimatie in dubla trecere, confirmand o figura optica corecta si bine controlata.
Observatiile efectuate aseara asupra planetei Jupiter au fost cu adevarat remarcabile.
Cu o luneta de 1530 mm focala, utilizata la un diametru de 32 mm, imaginea a fost impecabila, lentila fiind polisata pe hartie. Benzile de nori ecuatoriale si temperate au fost foarte bine vizibile la 76x, folosind atat ocular Kepler de 20 mm, cat si ocular Plossl de 20 mm.
Trecerea la ocularul Plossl de 15 mm a oferit o imagine spectaculoasa a lui Jupiter, insa aceasta a fost doar introducerea pentru rezultatele obtinute ulterior.
Lentilele de 2.2 m focala, numerotate Nr. 1, Nr. 2 si Nr. 3 (primele doua polisate pe hartie, iar a treia polisata pe pasla), au furnizat imagini exceptionale.
Cele mai clare si mai contrastante imagini au fost obtinute prin lentilele polisate pe hartie, in special lentila Nr. 1.
La diametre utile de 38 mm si 37 mm, Jupiter a prezentat o imagine deosebit de fina, cu benzi atmosferice vizibile in nuante slab portocalii, apropiate de aspectul oferit de un acromat de calitate. Imaginea era comparabila cu cea obtinuta printr-o luneta moderna de 70/700 mm cu optica buna, dar vizibil mai clara si mai bine definita.
Cele mai bune rezultate au fost obtinute la 88x cu ocular Kellner de 25 mm si la 110x cu ocular Plossl de 20 mm. Utilizarea ocularului Kepler de 20 mm, cu o singura lentila pozitiva, a crescut semnificativ contrastul imaginii, confirmand avantajul acestui tip de ocular in observatii planetare la focale foarte lungi.
O surpriza majora a fost detectarea Marii Pete Rosii (GRS) la 110x, atat cu ocularul Plossl de 20 mm, cat si cu ocularul Kepler de 20 mm.
Ulterior, am trecut la o marire mai mare, de aproximativ 130x, utilizand un ocular de 17 mm impreuna cu un filtru galben inchis #15. Imaginea lui Jupiter a devenit impresionanta: planeta ocupa aproape jumatate din campul vizual al ocularului Plossl de 17 mm, iar detaliile atmosferice erau uimitoare.
Benzile atmosferice apareau sub forma unor structuri ondulate, cu detalii subtile intre ele. Marea surpriza a fost faptul ca Marea Pata Rosie a devenit vizibila, desi la limita, prin aceste lentile polisate pe hartie. In acel moment, satelitul Io tranzita discul planetei, iar umbra sa se afla in apropierea GRS; totusi, umbra nu a putut fi observata la un diametru util de 37 mm.
In continuare, am montat lentila de 52 mm diametru si focala de 4 m, utilizata la un diametru util de 46 - 48 mm. Aberatia cromatica la Jupiter a fost foarte redusa.
La aproximativ 100x, cu un ocular Plossl de 40 mm, Jupiter aparea mare, luminos si foarte clar. Separatia dintre benzile ecuatoriale si temperate era evidenta, iar structura atmosferica era usor de recunoscut.
La 125x, cu un ocular Plossl de 32 mm, imaginea a devenit si mai impresionanta, iar surpriza majora a fost observarea clara a Marii Pete Rosii, confirmata in jurul orei 23:00.
Din pacate, observarea umbrei satelitului Io nu a fost posibila din cauza configuratiei sistemului aerian.
Cu toate acestea, rezultatele obtinute sunt exceptionale si demonstreaza potentialul optic remarcabil al acestor lentile polisate pe hartie, atunci cand sunt corect figurate si utilizate in conditii bune de seeing.
Imagini simulate mai jos. Ovidiu''
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
3.79 kb |
| Vizualizat: |
de 1187 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
12.93 kb |
| Vizualizat: |
de 1187 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
15.96 kb |
| Vizualizat: |
de 1187 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
16.33 kb |
| Vizualizat: |
de 1187 ori |

|
_________________ http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
Dotare: reflectoare, lunete, cateva binocluri si un catadioptric. |
|
| Sus |
|
 |
Mircea Pteancu Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008 Mesaje: 9952
Motto: ''OBSERVO ERGO SUM'' Localitate: Arad
|
Trimis: 03 Ian 2026 21:56 Download mesaj |
| Titlul subiectului: |
|
|
|
La sfarsitul anului trecut am primit un raport de observatii de la Ovidiu despre observatiile sale efectuate cu o luneta simplet 40x2440mm.
Ovidiu a scris:
''Observatii cu o lentila replica Campani de 40 mm diametru si 2440 mm distanta focala (11 palme).
Aceasta lentila este o replica remarcabila; sticla este similara cu cea folosita in secolul al XVII-lea. Prezinta o incluziune tip filament, asemanator ca aspect unei zgarieturi fine, situata aproape de marginea aperturii de 40 mm, vizibil atat in testul single-pass, cat si in testul double-pass. Liniile Ronchi sunt foarte bune in regim intrafocal si extrafocal.
A venit momentul ca lentila sa fie testata observational, dupa ce am repolisat-o pentru o transparenta mai mare si o suprafata optica mai buna. Sticla contine si cateva bule interne, de mici dimensiuni.
Am trecut asadar la observatii, deoarece acestea sunt esentiale:
Jupiter, 19 Decembrie 21:30 TLR: banda ecuatoriala nordica prezinta structuri ondulate, iar separatia dintre banda ecuatoriala si banda temperata din emisfera sudica a fost mult mai clar vizibila. Banda temperata nordica ajungea in contact cu banda ecuatoriala nordica la mariri de 97x si 122x.
Benzile joviene, mai vii si mai usor de distins, cu o tenta usoara portocalie, estompata, sunt mult mai bine redate de aceasta lentila cu apertura de 40 mm decat cu telescopul de 2.2 m la apertura de 37 mm.
Jupiter este considerabil mai luminos, iar banda ecuatoriala nordica, cu efectul ei ondulat (structuri fine), este mai bine definita si mai usor de observat prin luneta de 40mm.
Un aspect interesant este faptul ca la marirea de 122x, folosind un ocular Kepler de 20 mm, banda ecuatoriala nordica aparea ondulata (ca niste valuri), cu structuri care ies din marginea benzii de nori, nefiind o linie perfect neteda. In banda ecuatoriala sudica, separatia dintre banda polara si banda ecuatoriala a fost vizibila.
Aberatia cromatica a fost vizibila sub forma unui halou albastru in jurul lui Jupiter la 122x, obtinut cu ocular Kepler f= 20 mm si la 97x cu ocular Kellner f= 25 mm.
In imagini sunt poze realizate de Tavi Florian cu luneta sa de 40mm 2400mm f 60. In luneta mea D= 40mm F= 2440mm, cu lentila polisata pe hartie, cam asa se vede Jupiter la 122x si 97x ca in pozele lui Tavi Florian.''
Adaug, la sugestia lui Ovidiu, exemple de observatii planetare din anul 1690, efectuate cu lunete aeriale cu focale de 34 picioare/ 11 metri si 70 picioare/ 22,7 metri. Precum si desene ale reliefului selenar din perioada (1673 - 1675), efectuate cu luneta Campani de 34 picioare.
Mircea
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
406.71 kb |
| Vizualizat: |
de 773 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
83.28 kb |
| Vizualizat: |
de 773 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
57 kb |
| Vizualizat: |
de 773 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
732.3 kb |
| Vizualizat: |
de 773 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
597.87 kb |
| Vizualizat: |
de 773 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
699.96 kb |
| Vizualizat: |
de 769 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
641.22 kb |
| Vizualizat: |
de 769 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
679.56 kb |
| Vizualizat: |
de 769 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
634.85 kb |
| Vizualizat: |
de 769 ori |

|
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
625.76 kb |
| Vizualizat: |
de 769 ori |

|
_________________ http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
Dotare: reflectoare, lunete, cateva binocluri si un catadioptric. |
|
| Sus |
|
 |
Mircea Pteancu Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008 Mesaje: 9952
Motto: ''OBSERVO ERGO SUM'' Localitate: Arad
|
Trimis: 18 Feb 2026 19:48 Download mesaj |
| Titlul subiectului: |
|
|
|
Avem mai jos o observatie foarte recenta, primita de la Ovidiu. Prin aceasta observatie a fost reconstituita si confirmata practic descoperirea benzilor joviene de catre calugarul iezuit Niccolo Zucchi la 17 Mai 1630.
Imaginea vazuta de catre Zucchi, printr-o luneta simplet, la 40x, este reprezentata in figura II din atasament.
Atasamentul este extras din cartea ''Astronomiae reformatae'' de Ioann Baptista Riccioli si a fost folosita de catre Christopher M. Graney in lucrarea sa ''Changes in the cloud belts of Jupiter , 1630 - 1664'', publicata in ''Baltic Astronomy'', vol. 19, 2010. Puteti citi interesanta lucrare a lui Graney la acest link:
https://articles.adsabs.harvard.edu//full/...5.000.html
Felicitari lui Ovidiu pentru reconstituire !
Mircea
Ovidiu a scris:
''Am iesit cateva minute sa fac observatii la Jupiter, inainte sa vina norii aici. Am folosit luneta mica de 1m focala si apertura de 25mm la Jupiter.
Lentila de 1m focal, diafragmata la apertura utila de 25mm inca o am, este ok, a iesit impecabil cu polisare pe smoala.
Jupiter e mic de tot, ca vai de el la 40x prin ocular de 25mm. Se vede chiar micut dar important este ca se vad benzile ecuatoriale la aceasta apertura utila de 25mm.
Diafragmata la 28mm diametru, imaginea nu mai este atat de buna. In ciuda utilizarii unui filtru galben inchis, cromatismul este vizibil ca o mica ceata alba in jurul obiectului.
Nota: lentilele acestea simplet de focale scurte sunt foarte sensibile la cromatism.
Revenind la apertura de 25mm dar cu filtru galben inchis si marire de 60x, prin ocular de 17mm, Jupiter se vede putin mai mare si mai clar.
Am ramas surprins ca se vad benzile temperate chiar si fara filtru. Adica mai frate astrometric, ti-ai fi imaginat vreodata ca vei vedea cu lentila de ochelari de o dioptrie, la o apertura 25 mm diametru, benzile ecuatoriale si benzile temperate ale lui Jupiter ?
Fara filtru insa, la marirea de 100x, Jupiter se vede mai mare dar imaginea este mai slaba. Apertura de 25mm diametru nu mai ajuta ca inainte, se vede aberatia cromatica in toata splendoarea ei, zici ca este o imagine printr-un acromat F8.
Dar cu filtru galben inchis nr. 15 si la marirea de 100x, contrastul s-a imbunatatit simtitor. Se vedeau inca si mai clar benzile ecuatoriale si temperate, clar delimitate fiecare in sine si intre ele.
Marirea aperturii la 28mm, plus filtrul galben, plus marirea de 100x, nu fac decat ca imaginea sa se deterioreze, se vede cromatismul ca o ceața albicioasa in jurul lui Jupiter, fara a obtine detalii in plus.''
| Descriere: |
|
| Marime fisier: |
73.96 kb |
| Vizualizat: |
de 363 ori |

|
_________________ http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
Dotare: reflectoare, lunete, cateva binocluri si un catadioptric. |
|
| Sus |
|
 |
Andi Membru

Data inscrierii: 10 Oct 2007 Mesaje: 1283
|
Trimis: 19 Feb 2026 15:54 Download mesaj |
| Titlul subiectului: |
|
|
|
Ce oculare a folosit Ovidiu și ce oculare au folosit vechii observatori?
Ovidiu are imagini ale observațiilor?
Ediții originale ale cărții lui Riccioli se găsesc în arhiva internetului; sunt în latină iar in articolul menționat sunt doar câteva pasaje traduse în engleză.
_________________ distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit |
|
| Sus |
|
 |
Mircea Pteancu Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008 Mesaje: 9952
Motto: ''OBSERVO ERGO SUM'' Localitate: Arad
|
Trimis: 19 Feb 2026 18:49 Download mesaj |
| Titlul subiectului: |
|
|
|
In privinta ocularelor folosite de Ovidiu va raspunde el.
Eu ma aventurez sa afirm ca ocularele folosite de Niccolo Zucchi au fost, cu mare probabilitate,oculare negative pe care noi le numim de tip Galilei.
Ma bazez in aceasta afirmatie pe faptul ca si in experimentele pe care le-a facut cu o oglinda concava, Zucchi a folosit tot ocular galilean. Acele experimente au dus la reflectorul inclinat tip Herschel ( reinventat independent de De La Hire si Lomonosov).
Dupa Zucchi, urmatoarea observatie mentionata de Graney este cea a lui Fontana. Pentru Fontana '' nu mai bag mana in foc''. Fontana nu numai ca a folosit luneta astronomica din doua lentile convexe ci chiar a sustinut in cartea ''Novae Coelestium'' ca el a inventat acest tip de telescop. Si a prezentat argumente, greu de respins.
Despre cartile lui Riccioli stim. Din pacate,este o rusine si o nedreptate care s-a facut. Cate zeci de generatii de asa-zisi ''savanti'' sau perindat pe Pamant de la inventarea telescopului. Dar au avut grija sa traduca mai nimic din marile opere in limba latina. Ca sa poata sa iasa la balconul Stiintei numai asa, din cand in cand, sa arunce prostimii cateva paragrafe, o teza, un doctorat. Restul pastrand pentru folos propriu, cand va mai fi nevoie.
Mircea
_________________ http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
Dotare: reflectoare, lunete, cateva binocluri si un catadioptric. |
|
| Sus |
|
 |
zoth Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006 Mesaje: 6131
Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ... Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 20 Feb 2026 09:44 Download mesaj |
| Titlul subiectului: |
|
|
|
| Mircea Pteancu a scris: | | Fontana nu numai ca a folosit luneta astronomica din doua lentile convexe ci chiar a sustinut in cartea ''Novae Coelestium'' ca el a inventat acest tip de telescop. Si a prezentat argumente, greu de respins. |
Banuiesc ca te referi aicisha la luneta Kepleriana. Putem data afirmatiile lui Francisco Fontana astfel incat sa le putem valida?
Frunzarind lucrarea Novae Coelestium am vazut cateva imagini ale lunii in care craterul pe care il numim azi Tycho este reprezentat in partea superioara, lucru care ne duce cu gandul la un instrument astronomic care inverseaza imaginea, deci la luneta Kepleriana ... Cum e? ...
_________________ Fujinon 10x50FMTR SX; AR80 F15; TS102SD F7 |
|
| Sus |
|
 |
Mircea Pteancu Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008 Mesaje: 9952
Motto: ''OBSERVO ERGO SUM'' Localitate: Arad
|
Trimis: 20 Feb 2026 11:15 Download mesaj |
| Titlul subiectului: |
|
|
|
Foarte buna intrebarea ! Si eu, ca si toti amatorii, asa stiam ca luneta astronomica a fost inventata de catre Kepler. Fontana vine si zice ca nu-i asa, ca luneta astronomica a inventat-o el. Si mai spune dumnealui ca intradevar Kepler vorbeste in ''Dioptrice'' de un ansamblu de doua lentile convexe dar aceea nu era gandita si propusa ca telescop.
In cartea sa, Fontana trimite cititorul la sursa exacta din cartea lui Kepler ca sa se convinga cine are dreptate. La ce folos daca sunt analfabet in latina ? Trebuie sa ne bazam pe ce inteleg altii. Iar daca cel care va traduce textul e un muzeograf de formatie filolog ... ''suntem rezolvati''. Exemplu: cataloagele de muzee din Franta, intocmite de ''specialisti'', listeaza telescoape Gregory cu aperturi pe la 7cm - cum se vede din pozele lor - drept ''telescop 75cm x 25cm x 45cm''.
Abia in ultimii ani a inceput sa se faca lumina in privinta lui Fontana. Dupa cum poti citi aici, iezuitul Giovanni Battista Zupus a dat marturie scrisa ca in 1614, impreuna cu seful sau Jacobi Staserio, au observat cu luneta astronomica a lui Fontana in 1614. Marturie inclusa cu alte trei similare in cartea lui Fontana. Totusi Fontana, cartea lui si observatiile astronomice de pionierat pe care le-a facut si publicat au fost sute de ani ignorate si desconsiderate. De ce ? Pentru ca el a fost apropiat de iezuiti. Ma opresc aici.
https://adsabs.harvard.edu/pdf/2017JAHH...20..271M
La fel de corect au procedat marii ''savanti'' si cu Hodierna, fondatorul Astronomiei Deep Sky. Care pe langa ''pacatul'' de a fi el insusi preot catolic, a fost sarac si, inafara de seminarul teologic, nu a urmat vreo alta scoala.
Off- topic:
Aseara, trecand prin fata televizorului, l-am auzit pe parintele Brown spunand aceasta perla absolut superba despre ''specialisti'':
" Titanicul a fost construit de specialisti iar arca lui Noe de un amator''.
Mircea
_________________ http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
Dotare: reflectoare, lunete, cateva binocluri si un catadioptric.
Ultima modificare efectuata de catre Mircea Pteancu la 20 Feb 2026 14:18, modificat de 1 data in total |
|
| Sus |
|
 |
zoth Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006 Mesaje: 6131
Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ... Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 20 Feb 2026 12:40 Download mesaj |
| Titlul subiectului: |
|
|
|
| Mircea Pteancu a scris: | | " Titanicul a fost construit de specialisti iar arca lui Noe de un amator''. |
Multumesc pentru material, vreau sa-l parcurg integral si daca e cazul revin.
Sper ca nu am deturnat topicul lui Ovidiu ...
_________________ Fujinon 10x50FMTR SX; AR80 F15; TS102SD F7 |
|
| Sus |
|
 |
|
|
| |
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum Nu puteti atasa fisiere in acest forum Puteti descarca fisiere in acest forum
|
|